By paddloPayday loans

Arsul aiurea in locuri noi: parcul Copou

Nu mai fusesem la Iasi. Probabil nici n-as fi fi ajuns, daca n-ar fi fost o escapada pur intamplatoare care sa ma duca in unul din cele mai blande locuri in care am fost. Parcul Copou, se pare cel mai vechi din Iasi. Bland, asta e primul cuvant care-mi vine in minte cand ma gandesc la senzatia cu care ramai dupa ce-ai iesit de pe poarta lui direct in bulivarul de trafic greu.

000002

Un Cismigiu mai putin constient de frumusetea sa, unde oamenii si porumbeii stau pe aceeasi banca, iar cainii au fete de oameni (sigur, informatia asta nu joaca nici un rol in economia povestii, insa pentru cei care au caine va fi clar un experiment vizual).

000003

000005

Un loc unde parca timpul sta in loc, iar copiii si oamenii mari au aceeasi varsta. O varsta de o inocenta blanda pe care animalele o simt, iar porumbeii mananca direct din palma firmituri si mangaieri.

000036

000033Un loc in care pustii au sepci demiurge, iar politistii se uita la Discovery. Si nu numai ca se uita, chiar povestesc cum s-au lasat de fumat dupa mult Discovery pe tema asta. Un loc in care nu conteaza cum e vremea de afara. Oricum singurul efect al ploii e sa faca florile din gradina mai fasnete si mai infoiate la privirile trecatorilor.

000030Un loc molcom unde e pur si simplu bine.

000013

VN:F [1.5.7_846]
Rate this post:


Share/Bookmark

Scrisori de festival II: Teknival

Continuam seria de scrisori de festival cu o optiune mai de nisa, cel putin ca genuri muzicale abordate: Teknival, o adunatura de camioane de prin toata Europa (in special francezi, olandezi si cehi) care duduie de frenchcore sau dnb, care-si apropie doar publicul care le poata face fata. Oricum, si comunicarea festivalului e extrem de restransa, locatia anuntandu-se in fiecare an cu 48h inanite. Mai multe ne povestste Andrei despre cum a fost experienta lui de festival de anul trecut. Enjoy:)

CNV000013

“Dupa un festival comercial in tarile calde a fost ceva care m-a chemat catre Teknival, in afara de amicul meu Andrei. Festival moca, distractie all inclusive. Pe un platou de 4 km din imprejurilmile lui Sf Gheorghe din Ardeal. Suna destul de bine. Am facut plinul la masina, acesta fiind ultimul lucru facut cu cap in urmatoarele zile. Adica singura noastra masura de siguranta.

Am fost intampinati de un triunghi colorat si un camion de boxe. Totul era halucinant. Abia a doua zi aveam sa vad cortina trasa, care imi ascunsese dealurile fumegande dimineata, paraul cu hamace, livezile cu mere, vacile si…nici un stalp de electricitate. Totul intr-o scena de zece hectare.

CNV000016

Muzica a fost mai neprietenoasa la inceput, french-core-ul nefiind printre preferintele mele muzicale, dar, diminetile, roua racoroasa, susurul apei, lumea care cobora dealul la rau ca sa se spele, compuneau o oferta echilibrata. Puteam sa ma gandesc in liniste. Puteam sa compar experiente, festivaluri.

CNV000032

Un festival de care a auzit toata lumea, cum e Benicassim, cu sute de mii de straini, si un festival de care eu am auzit pentru prima data anul trecut, care in fiecare an isi alege alta locatie gazda si nu are paza. Toti ne salutam de cand ne-am intalnit pentru prima oara privirile, ne ajutam reciproc cu cate ceva, ne intalneam pe coclauri de parca ar fi fost la coltul strazii.

CNV000022

O mica adunatura de nomazi, sau mai curand o familie in care toti membri sunt frati vitregi imprastiati prin lume. Dintre toti membrii familiei olandezii mi s-au parut cei mai comozi. Insa nu lenesi. Dupa o noapte de circ la propriul lor soundsystem, ii vedeam dis de dimineata cum isi cautau acel loc la umbra, cu pete de soare, langa apa, unde isi puteau monta hamacele, bea un ceai, isi puteau spala hainele ca apoi sa le puna la uscat.

CNV000026

Alti olandezi isi faceau un baraj in parau, unde se puteau racori in voie, iar trecatorilor le puteau cere in gluma o taxa pentru trecerea raului prin acea zona. Parca eram intr-o poveste. Din tufisuri apare un neoviking cu un colac in mana. Nu m-am putut abtine sa nu rad. Uitandu-ma mai atent am observat ca era un WC “mobil” mai sofisticat, si anume avea patru picioare rabatabile, nu de alta, dar mersul la toaleta poate fi placut si in natura.

CNV000035

Toate inventiile lor la un loc nu faceau insa cat masajul la Aburigu. Intr-o cocioaba pe care am facut-o impreuna, cu un topor, frunze si crengi din padure, unii chiar se linisteau, trupul lor devenind mai usor pentru ceva timp.

CNV000023-2

CNV000021-2

Totul era la locul lui inainte de o noua seara de scandal, mai promitatoare ca cea de dinainte, datorita numarului de soundsystemuri care era in crestere. Soundsystem. Acesta a fost cuvantul cel mai rostit de toata lumea. Totul se invartea in jurul lui. Baietii din Deva au adus un DNB care m-a tinut tot timpul cu zambetul pe buze. Alti olandezi si-au facut o scena cu atmosfera de Carnivale in care se putea canta karaoke. Tot timpul de aici se auzeau hlizete. A fost cea mai apreciata scena si de catre tiganii din sat care au venit la balci, mai intai cu puii, si mai apoi cu cei batrani, care au dansat cot la cot cu noi pana dimineata. Rromanes.

CNV000033

Am rezistat cinci zile. Nu e mult, dar am reusit doar interactionand cu lumea. Asa am aflat fiecare de nevoile celorlalti, usor usor facandu-si loc o piata de facut schimburi de cartofi, paine, fructe, cuie. Nu exista o moneda unica. Fiecare avea ceva de oferit, avand in acelasi timp nevoie de altceva. Am fost o mica comunitate condusa de muzica si prietenie.

CNV000037

Sa ne vedem cu bine si la anul.

CNV000007

VN:F [1.5.7_846]
Rate this post:


Share/Bookmark

Arsul aiurea in locuri noi episodul 2: lacul pitit si satul Crivat

Ieri am gasit un loc nou. De fapt doua. Teoretic, primul imbold cand pornesti intr-o astfel de expeditie este sa mergi cat mai departe; cu cat mai departe, cu atat mai mari sanse sa fie un loc dragut, asta pentru ca la o prima vedere Bucurestiul si imprejurimile lui sunt doar un rau necesar prin care treci ca sa ajungi undeva dragut (insa pentru a scuti suspansul sau rabdarea celor care n-au cum sa citeasca un post atat de lung pe cat imi iese la ora asta, o sa va zic ‘nimic mai fals’).

De data asta insa nu puteam sa ne aventuram prea departe, pentru ca aveam o bicicleta de desenat pentru ziua cuiva, activitate pe care o tot amanasem pentru ca era foarte urata, ce sa mai. Adica nu-ti venea sa te apropii de ea. Un DHS albastrau si uraaaatel, ca un maidanez, genul mai jigarit, aluia care fratii lui ii furau mereu mancarea cand era mic. Asa ca am luat bicicleta la pachet, in expedie, in ideea ca daca ajungem undeva dragut, macar o sa se mixeze cu peisajul si o sa ne vina cheful s-o desenam.

Buun, zis si facut. Am luat-o spre Ploiesti, pe drumul spre Peris mai exact (cu harta in mana e drumul spre Butimanu) si am oprit total la nimereala in satul Bujoreanca, unde se face o straduta la dreapta, cum intri in sat, care da fix intr-o pajiste imensa, care are o padure in dreapta si multe tufe. Daca te apropii insa vezi ca intre tufe si padure este un raulet genial, pe malul caruia e iarba crescuta exact cat trebuie (si, foarte important, cu o doza uman acceptate de insecte prin iarba, genul neintrusiv si laissez faire, cum ar trebui sa fie toate insectele).

Pajistea cu tufele inselatoare

Lacul pitit dupa tufe, in dreapta

Si in final popasul

Locul este intr-adevar perfect pentru ars aiurea, nici tipenie de om (pentru ca in general satenii care stau langa astfel de bonusuri ale naturii nu prea trec sa se bucure de ele), doar niste vaci care faceau repetie pentru un concert de mai pe seara si o ciocanitoare. A, si inca mai poti sa-ti bagi picioarele in lac.

Cum nu mai puteam amana operatiunea ‘cum sa faci o bicla DHS suportabila vizual’, ne-am apucat sa o pimp-uim in stil total amatoricesc.

DHS-ul in varianta initiala:

Work in progress (ascunderea brandingului chinezesc de mare efect):

Opere complete (da, recunosc, am terminat-o acasa):

Nu e spectaculoasa (fiind a2a pe care am desenat-o vreodata, e chiar departe de a fi), insa cu un cosulet cu panza (si poate un branding DSH pictat pe aripa din spate:) va face un cadou dragut.

N-am uitat de

satul Crivat,

va recomand sa mergeti pentru ca seamana cu Wonderlandul lui Alice in varianta munteneasca.

Cum iesi din Bujoreanca, si o iei spre Peris, exact inainte de intrarea in Peris e satul Crivat (eu nu l-am vazut pe harta, am intrebat ce sat e. insa e fix inainte de Peris iar la intrarea in el e un pod de margini de lemn pe care poti trece cu masina).

Am intrebat pentru ca vroiam sa stiu numele unei astfel de localitati fantastice, unde

lumea vorbeste de 3 ori mai mult si mai repede decat cei din Bucuresti,

duminica tot satul e pe strada principala la taclale (ceea ce, intr-adevar se mai intampla pe la tara, sa vezi cateva babe la poarta, insa aici sunt chiar toti afara, aratand clar ca au multe de spus),

gainile sunt rasa Elvis (vezi vedea mai jos de ce),

iar babele merg toate pe bicicleta.

Biserica de caramida din Crivat:

Gainile Elvis (sau Elvis chicks) – toate cu evazati de pene:

Mostra de babe bicicliste (stiu ca poza e neclara, insa e mare lucru c-am reusit s-o fac si p-asta; toata lumea stie cat de repede merg babele bicicliste pe 2 roti ca abia le vezi)

VN:F [1.5.7_846]
Rate this post:


Share/Bookmark

Senzational, o noua rubrica! KITE prezinta ‘arsul aiurea in locuri noi’

Good things come to those who wait. Adica noua, celor care scriem la theKITE🙂 asteptam atat de mult pana sa ne apucam de o rubrica noua incat simplu fapt ca am scris primul rand ne emotioneaza asa tare incat facem o pauza si mergem sa sarbatorim succesul. Deci sa vad cat apuc sa scriu 🙂

Buuun. Revenind la linia serioasa care ne-a consacrat. Rubrica este despre ‘arsul aiurea in locuri noi’.

Cand foloseste: cand vrei sa mergi undeva dragut unde nu ai mai fost, si ti-e lene sau nu ai motivatia necesara sa te apuci sa cauti ‘hai unde merg azi?’ (cum nici eu nu aveam aceasta motivatie, noroc ca am prieteni mult mai capabili ca mine); altfel spus, pentru cand vrei sa mai sari peste drama periodica ‘da mereu mergem in acelasi loc!’ E o rubrica pentru cand pur si simplu vrei sa incerci si altceva, si intri pe feeder, te uiti la ditamai lista de evenimente, dar tu de fapt aveai chef de un loc nou pur si simplu, nu de un loc unde se intampla ceva nou.

Nu de un nou concert Kid Loco, nu de un after party, nu de un day party, nu de un targ de vintage. Un loc dragut unde nu exista presiunea ca se intampla ceva musai. Sau singurul lucru care se intampla e ca ajungi tu acolo si contribui cu ‘arsul tau aiurea’ la cat de putine se petrec in locul respectiv. Si contribui, cum bine spunea John Malkovich intr-un documentar, la ‘the lost art of doing nothing.’ Asa ca de fiecare data cand voi practica aceasta arta intr-un loc nou demn de luat in calcul, o sa o impartasesc ca poate cuiva ii va resuscita o dupamiaza de duminica indecisa. Also, cine vrea sa impartaseasca asemenea locuri, asteptam cu mare interes sa o ardem aiurea in locurile propuse de voi:)

Prima oprire – Delta Neajlovului

Ok, o sa ma fofilez la partea tip wikipedia, pentru ca nu detin detalii exhaustive despre drum (ocupatia principala in masina fiind de copilot care pune muzica si face poze din mers). Dar, pentru ca atunci cand vrei sa te bucuri de un loc nou, o mare parte din succesul misiunii este sa si ajungi acolo, incerc pentru cei care n-au fost acolo inca sa fac pe ghidul. E pe drumul spre Giurgiu (la aprox. 37-38 km de Buc), in apropiere de Comana, aceasta mini delta veritabila (a, si exista indicator cu ‘Delta Neajlovului:D), unde sunt posibile cateva ocupatii de baza extrem de placute:

a. sa stai la povesti sub soare, langa stufaris

b. sa te joci (Magic poate fi o varianta)

c. sa dormi pe iarba

In mare, este vorba de ars intr-un stil motanesc, la soare (cat mai e toamna asta cald, e genial de stat acolo), aproape de un drum usor de dibuit cu masina si totusi extrem de departe de pamanteni. In 3-4 ore cat am stat acolo, a trecut un singur palc de persoane, adica un cioban cu vacile lui.

La fel de dragut ca Delta Neajlovului e drumul pana acolo (spre Giurgiu), presarat de

mici extravagante ruralo-urbane romanesti

care ii fac pe unii romani sa regrete ca n-au emigrat inca si pe cei care au emigrat sa se intoarca mai des decat de sarbatori acasa. Am invatat cateva lucruri dragute:

Ce inseamna extreme biking intr-un satuc:

Ce fel de masini poti gasi la o reprezentanta Kia:

Care-s noile tendinte in materie de kastello (cu restaurant inclus):

VN:F [1.5.7_846]
Rate this post:


Share/Bookmark

Blogul Republik devine theKITE

Ne citeati pana mai ieri pe blogul Republik. Azi ne-am mutat la casa mai mare: www.theKITE.ro. Un loc unde sa incapa toate ideile, proiectele si taraseniile de soi din domeniile creative. Si alte minunatisme de zi cu zi care ne fura ochii si ne fac sa scriem despre. Bine v-am gasit:)

Sustinem

image widget
image widget

Ce facem?

Coldrex si filme (Miruna)

Night bike walk (Andrei)

Coldrex si filme X 2 (Monica)

testez cati oameni incap ingramaditi intr-o garsoniera (Smaranda)