O serie Bogdan Girbovan, descoperire recenta. De la 10 pana la parter, din acelasi punct:

Et. 10

Et. 9

Et. 7

Et. 1

Seria completa aici.

Chris Anthony intr-un flagranta bataie de joc la adresa angulatiilor si proportiilor din manualele de fotografie:

Cititi in continuare »

Din locul unde fiecare foc are un soundtrack diferit si vinul curge insesizabil chiar daca-l bei pe pista de biciclete. De remarcat invazia bulgareasca si, cumva in compensatie, noua specie de rockeri-poeti, care umbla pe plaja cu sacosa de carti. Pic of the day, direct din Vama.

O fotografie Getty.

Cu asta Pic of the day intra intr-o scurta pauza justificata de betia de 1 mai. A bient?¥t!

De Edd Carlile, din seria Faces Of The Past.

Inauguram o noua rubrica: imi propun sa postez zilnic o fotografie/serie de fotografii. Sau, daca nu zilnic, macar cu o oarecare frecventa…

Incepem, deci, cu o parte din seria Celebration of Colors a indianului Poras Chaudhary:

Mai multe aici sau in galeria lui.

Imi pare rau ca apuc sa postez asa rar despre fotografie. Ce-i drept postez mai des decat fac poze deci macar atat. Cat despre proiecte cu adevarat misto care merita mentionate, nu-s foarte multe fara iz de postcards, intr-un fel sau altul.¬†Si postcardurile sunt cumva triste. Pentru ca mi se pare ca cei care le fac si-au dorit candva sa fie pictori si se resemneaza acum cu peisaje ‘capturate’ in poze perfect proportionate.

Simon Hogdberg nu incearca sa faca din fotografiile lui niste replici mai cosmetizate ale realitatii. Ultimul lui proiect, ‘we’re all gonna die – 100 meters of existence’ reprezinta ilustrarea zilnica a 100 de metri fotografiati de pe un pod din Berlin, cu zecile de oameni care se perinda prin locul respectiv. Nu e neaparat un concept nou sa fotografiezi acelasi spatiu in momente diferite, insa rezultatul lui e un colaj genial de emotii umblatoare care cantaresc parca mai greu pe podul respectiv decat personajele pe care le plimba. Iar ce zice el despre proiect suna un pic a sequel dupa American Beauty dar parca mi-e greu sa ma satur de idealisti care si fac ceva. Specia rara, ce sa-i faci.

“The project/the photograph is my reaction to and attempt to convey the feeling of pity and love I have for all humans when I give myself time to study them through a lens. Pity because I sense that most individuals carry in their heads so much information/ so many stories and thoughts which no-one but themselves will ever be fully able to appreciate. And love because I have this romantic urge to be part of their stories and to, if I could, give them the satisfaction of being listened to and appreciated for what they themselves undoubtedly feel that they are worth.”

Simon nu e la prima abatere de la fotografie tip postcard. Un alt proiect dar mai vechi, The Thought Project, reprezenta o serie de portrete alaturi de care poti citi marturii ale celor din imagini despre ce anume gandeau in momentul in care au fost fotografiati. Data viitoare poate adauga si la ce se gandea el in timp ce le facea fotografiile.