Titlul seriei de fotografii a lui Michael Massaia – Afterlife -nu putea fi ales mai bine. Un fotograf pentru care alb-negru sunt cele mai frumoase nuante, cu care isi creeaza un afterlife golit de oameni dar plin de amprenta lor.Niste peisaje care vazute cu ochiul liber au un aer aparent banal, dar care prin ochiul lentilei te duc in alta lume, intr-un adevarat afterlife, orice ar insemna acesta, fie ca e alterlife-ul westernurilor cu cadre lungi filmate in orasele parasite, sau o viziune despre cum ar arata continuarea la American Astronaut
O formatie nici prea buna, nici prea proasta. Nu exceleaza la nimic, decat la sentimentul de bizaro-frumos pe care ti-l lasa dupa ce-i asculti. Dar asa de bine reusesc sa te treaca din stare de trezire in visat cu ochii deschisi, ca merita un playlist dedicat.
Iata mai jos o mostra de ce inseamna sa te minunezi si oripilezi usor in acelasi timp.
Dupa cea mai odioasa iarna din cate ne duce memoria (si spunand ‘dupa’ sper ca nu e wishful thinking, gata, multumim, ne-a ajuns!), cred ca nu fortam nota folosind cuvantul ‘vara’ (absolut intamplator in combinatie cu ‘vara asta mergem la’, ‘vara la festival’, si mai des fredonatul ‘vara la mare’) cel putin de 3 ori in fiecare conversatie. Azi, dupa o discutie despre cele 15 festivaluri posibile de mers ‘la vara’, am ajuns la ‘ce piese ascultam asta vara’. Si de la asta la ‘care-s cele mai de vara piese’ nu a fost decat un pas. Si iata ce a iesit momentan, asteptam completari la playlist ca sa nu ne prinda vara nepregatiti:)
O formatie destul de low profile (daca ne gandim la cei 111 fani pe care ii are pe facebook sau la view-urile de pe youtube, echivalentul a cate view-uri strange lady gaga in primele 30 de secunde dupa ce e postat un videoclip nou), daca ne gandim ce istorie are in spate (canta in diverse componente din’95).
Ai putea sa-i incadrezi in destule genuri pe axa rock – muzica electronica, pentru ca pot trece de la un sound foarte chill gen Thievery, cu piese ca Our Man in Baghdad, la un rock alternativ care aminteste de vremurile apuse cand pe MTV dadeau Elastica din 5 in 5 minute (aici un exemplu bun de piesa ar fi Good Morning Spacegirl de pe Phantascope) sau chiar la un East of Eden pentru partea experimentala, dar in esenta sunt un ‘work in progress’ care se transforma prea mult de la o piesa la alta ca sa-l inchizi in colivia catalogarilor muzicale.
Singurul lucru constant in muzica lor sunt straturile pe care le are fiecare piesa. Ca si cum linia melodica ar fi doar un pretext pentru infinitatea de sunete, efecte si loop-uri pe care le adauga pana sunt multumiti. Si apoi mai adauga un pic.
Ar fi de ascultat in mod deosebit Phantascope. Mai jos unul din putinele piese pe care le gasiti pe Iutub, In flight & Out flight de pe Naz Bar. Si daca va place, mai e o portie aici.
Din seria filme digerabile de maxim 5 oameni, azi va prezentam Salad Fingers. Caruia ii plac ‘rusty spoons’. De unde pornesc toate problemele. Daca va plac serialele usor creepy, usor absurde si cu un limbaj atent studiat, asta clar e o optiune care da dependenta. Enjoy:)
Mai jos primul episod, si tot pe Youtube gasiti si restul episoadelor.
Ne citeati pana mai ieri pe blogul Republik.
Azi ne-am mutat la casa mai mare: www.theKITE.ro.
Un loc unde sa incapa toate ideile, proiectele si taraseniile de soi din domeniile creative. Si alte minunatisme de zi cu zi care ne fura ochii si ne fac sa scriem despre.
Bine v-am gasit:)
