Agri-tecture in NYC
The High Line era la vremea ei o sina de tren de o mila jumatate care transporta marfa prin west side-ul New York-ului, intre Chelsea si the Meat Packing District. Din anii 30 cand a fost construita, a servit tuturor livrangiilor de produse de tot soiul – lapte, carne, bunuri manufacturate tra la la – la dusul incolo si incoace fara incurcarea traficului precar de pe strazile de desubt.
La inceputul anilor ‘80, cand camionagii au castigat teren, the High Line a devenit superflua si a fost inchisa. Orasul a incercat sa o demoleze, insa un ONG numit Friends of the High Line au convins New Yorkul ca linia e o oportunitate minunata de reinventare a spatiilor urbane ale orasului. Si de atunci, the High Line a devenit visul tuturor arhitectilor din NY. De la proiecte de case suspendate pe sine pana la spatiile verzi pe care Firends of the High Line le-au comisionat in august 2004 si care vor fi terminate in 2009.
Montajele fotografice sunt facute de un Ioji Kiraly al New York-ului, Jonathan Flaum.
Precedentul pentru The High Line ca spatiu urban reutilizat/reinverzit este promenada Plantee din Paris, insa sunt multe alte spatii si proiecte asemanatoare – in Leeds, un viaduct care va lega Holbeck Urban Village de oras; si intre Rotterdam si Haga, The Hofpleinparklijn, unde pe o portiune de 1.9km de cale ferata dezafectata se construieste o cladire/spatiu urban multifunctional al carei acoperis va fi si el acoperit de plante. Ambele sunt proiecte chipese, desi poze sunt mai rare, din pacate.
Ideea din spatele lor este de a reabilita nu numai spatiile neutilizate ale orasului, cat cartierele care le inconjoara. In Paris, promenada a fost un pretext de a da drumul unei mici comunitati de comercianti care vand acum sub arcadele de flori de pe Promenade Plantee. Si asa s-a inveselit putin Bastillia (Promenade Plantee e Viaductul Daumesnil, din apopierea Bastiliei). The High Line e menit sa faca la fel pentru unele dintre cele mai (si asa) dinamice cartiere ale Manhattanului – Hell’s Kitchen/Hudson Yards, West Chelsea, si Gansevoort Market Historic District.
In orice caz, inapoi la The High Line, desi programat sa fie deschis publicului in 2009 inca arata in mod bizar a ceva apocaliptic – sine de tren cu iarba crescuta ocazional si ca de la sine putere, nu ca plantata de cineva cu vreo viziune urbana deosebita. Poate nu mai arata asa acum, insa pozele graiesc “peisaj uitat de lume cu rugina si buruieni”. Ceea face The High Line cumva interesant.
Deocamdata spatiul este totusi proprietatea orasului New York asa ca Do Not Trespass! (macara acest indemn se potriveste cu montajele lui Jonathan Flaum).
7 December 2008 | postat de: Smaranda | categorie: Uncategorized | Nici un comentariu »















